Muntele Șes - ROSCI 0322 -

Muntele Şes şi suprafaţa sitului aferentă acestuia, se caracterizează prin prezenţa formelor de relief specifice modelării fluviale. În categoria celor din urmă se remarcă: interfluviile, versanţii culoarelor de vale şi culoarele de vale – cu forme specifice lunci, albii.

Interfluviile din Muntele Şes sunt rezultatul modelării unităţii montane de către reţeaua hidrografică ce se drenează pe de o parte spre nord, spre Barcău, iar pe de altă parte spre sud, spre Crişul Repede.

Hidrografia

Hidrografia din arealul Muntele Şes (tabelul nr. 1) este tributară râului Barcău cu un procent de 55% din areal şi râului Crişul Repede cu 45%.

Peisajul natural. Ecosisteme

Peisajul natural din Masivul Plopiş – Şes conţine în special ecosisteme de pădure cu o valoare semnificativă din punct de vedere al conservării biodiversităţii. Suprafaţa sitului ROSCI0322 “Muntele Şes” este acoperită în cea mai mare parte de păduri de foioase, urmate de pajişti, tufărişuri – apărute în principal pe suprafeţele exploatate în regim silvic, şi ecosisteme agricole/antropice.

Principalele coduri corespunzătoare ecosistemelor din sit sunt: 10305 – Ape dulci curgătoare din regiunile montană şi colinară; 20401 – Pajişti aluviale şi de altitudine joasă şi comunităţi ierboase higrofile; 20402 – Pajişti stepice/Stepe ponto-sarmatice; 20602 – Păduri aluviale şi galerii de anin; 20606 – Păduri mezofile de foioase; 20607 – Păduri mezofile de foioase cu conifere; 20702 – Terenuri agricole în afara incintelor; 20901 – Construcţii şi terenuri aferente; 21001 – Stâncării; 

Situl ROSCI0322 Muntele Şes include în suprafaţa sa, pe raza localităţii Plopiş, judeţul Sălaj, o singură rezervaţie naturală: Rezervaţia Naturală Mlaştina de la Iaz – 2.691, categoria IV IUCN – Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii.

Localizarea: Situl Natura 2000 ROSCI0322 Muntele Şes este situat pe teritoriul a trei judeţe, Bihor, Cluj şi Sălaj, pe raza administrativ teritorială a următoarelor comune:

⇒ Bihor: Aleşd, Auşeu, Borod, Bratca, Brusturi, Derna, Lugaşu de Jos, Popeşti, Suplacu de Barcău, Şinteu;

⇒ Cluj: Negreni;

⇒ Sălaj: Halmăşd, Marca, Plopiş, Sâg, Valcău de Jos. 

Pe suprafaţa sitului se găseşte o arie naturală protejată de tip Rezervaţie naturală, şi anume «Mlaştina de la Iaz», declarată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate, anexa nr. I – Zone naturale protejate de interes naţional şi monumente ale naturii, 2.0.Rezervaţii şi monumente ale naturii, poziţia 2.691, aflată spre periferia sitului, în partea de est – sud-est.

Conform Anexei nr. 3 la Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011, referitoare la Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară, precum şi Anexei nr. 6 referitoare la Formularele standard ale siturilor Natura 2000 – FS N2000, situl Natura 2000 ROSCI0322 Muntele Şes a fost declarat pentru următoarele habitate şi specii:

1. Tipuri de habitate:

9170 – Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;

91M0 – Păduri balcano-panonice de cer şi gorun;

91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen;

3260 – Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetaţie din

Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion;

3270 – Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p;

40A0* – Tufărişuri subcontinentale peri-panonice;

6240* – Pajişti stepice subpanonice;

6430 – Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan şi alpin;

6510 – Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis);

7140 – Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare – în FS N2000 s-a trecut în mod eronat habitatul: 7120 – Turbării degradate capabile de regenerare naturală.

8220 – Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase – în FS N2000 s-a trecut în mod eronat de 2 ori acelaşi tip de habitat;

8210 – Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase;

9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;

9110 – Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;

9150 – Păduri medioeuropene de fag din Cephalanthero-Fagion;

91E0* – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);

1. Specii de mamifere:

1361 – Lynx lynx – Râs

1352* – Canis lupus – Lup

1324 – Myotis myotis – Liliac comun

1. Specii de amfibieni şi reptile:

1166 – Triturus cristatus – Triton cu creastă

1193 – Bombina variegata – Buhai de baltă cu burta galbenă

1. Specii de nevertebrate:

1093* – Austropotamobius torrentium – Racul de ponoare

4014 – Carabus variolosus

1087* – Rosalia alpina – Croitor de fag

4050 – Isophya stysi – Cosaş

Rezervaţia Naturală Mlaştina de la Iaz 2.691 nu este atribuită în custodie, este o rezervaţie naturală de tip floristic, faunistic, paleontologic şi peisagistic, cu suprafaţă de 10 ha, în care obiectivele de protecţie – conform Planului de Management al Mlaştinii de la Iaz, avizul nr. 5277/20.10.2011 emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca şi postat  de Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor pe www.mmediu.ro – versiunea din data de 11.11.2014 în vederea dezbaterii publice – sunt reprezentate de următoarele habitate şi specii de plante de turbărie:

1. Tipuri de habitate

91E0* – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) – corespondenţă habitate după clasificarea naţională: R4402 Păduri dacice – getice de lunci colinare de anin negru –Alnus glutinosa– cu Stellaria nemorum; R4403 Păduri danubian-panonice de anin negru/Alnus glutinosa cu Iris pseudacorus.

7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare, corespondenţa R5410 Mlaştini sud-est carpatice, mezotrofe cu Carex echinata şi Sphagnum recurvum;

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilos-nămoloase/Molinion caeruleae, corespondenţă R3710 Pajişti dacice de Molinia caerulea;

3160 Lacuri şi iazuri distrofice naturale, corespondenţă R5304Comunitãţi danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium latifolium alternat cu R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi T. latifolia.

6520 Fâneţe montane, corespondenţă R3803 Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra;

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, corespondenţă R4110 Păduri sud-est carpatice de fag/Fagus sylvatica cu Festuca drymeia;

91M0 – Păduri balcano-panonice de cer şi gorun, corespondenţă R4130 Păduri dacice de gorun/Quercus petraea şi fag/Fagus sylvatica cu Lembotropis nigricans.

1. Specii de plante:

Sphagnum amblyphyllum – se regăseşte în habitatul 7140;

Sphagnum magellanicum – se regăseşte în habitatul 7140;

Sphagnum subsecundum – se regăseşte în habitatul 7140.

Principalele activităţi socio-economice care se desfăşoară în zona sitului sunt legate de silvicultură – în principal exploatarea masei lemnoase – şi de agricultură, dar şi de industrie uşoară şi turism.

Agricultura se practică în toate comunele şi satele pe teritoriul cărora se găseşte situl, în proporţii variabile şi cu diferite componente:

– creşterea animalelor domestice, cultivarea terenului, pomicultură, legumicultură, apicultură;

– creşterea animalelor sălbatice: la Şinteu există o fermă de bizoni, mistreţi, mufloni şi cerbi;

– piscicultură: păstrăvării la Plopiş, Lugaşul de Jos, Sâg la Izvoarele Barcăului.

Industria se desfăşoară în cadrul unor intreprinderi mici, care se ocupă cu extracţia/colectarea/prelucrarea în diferite domenii:

– industrie uşoară de tip lohn – confecţii încălţăminte şi îmbrăcăminte: Aleşd, Tinăud, Derna, Popeşti, Suplacu de Barcău;

– industria sticlei: Aleşd;

– industria materialelor de construcţii şi a prelucrării materiilor prime – lemn: Borod, Bratca, Şinteu, Negreni, Halmăşd, Marca, Plopiş; cariere nisip, piatră şi extracţie ţiţei: Borod, Derna, Popeşti, Suplacu de Barcău, Halmăşd; colectare şi prelucrare fructe de pădure: Peştiş, Lugaşul de Jos; fabricare rachiu din fructe naturale: Halmăşd;

– industrializarea laptelui: Bratca.

Activităţile comerciale au loc în toate comunele şi satele din zona sitului, prin târguri periodice, comerţul cu materiale de construcţii, prestări servicii – transporturi de mărfuri, construcţii, mici meseriaşi. De asemenea, se practică turismul/agroturismul la Pădurea Neagră.